Boala parodontală: simptome, cauze și tratament complet

Ce este boala parodontală

Boala parodontală afectează țesuturile care susțin dinții: gingia, ligamentul parodontal și osul alveolar. Este cea mai frecventă cauză de pierdere a dinților la adulții peste 35 de ani și afectează, în diferite grade de severitate, aproximativ 50% din populația adultă.

Boala evoluează în două stadii principale: gingivita (stadiul reversibil) și parodontita/parodontoza (stadiul care implică pierdere osoasă ireversibilă).

Gingivita: primul semnal de alarmă

Gingivita este inflamația gingiei cauzată de placa bacteriană acumulată la marginea gingiei. Semnele sunt subtile, dar importante: gingie roșie (nu roz-corai cum ar trebui să fie), gingie umflată și lucioasă, sângerare la periaj sau la folosirea aței dentare, halena (respirație urât mirositoare).

Vestea bună: gingivita este complet reversibilă prin igienizare profesională și igienă corectă la domiciliu. Fără tratament însă, evoluează inevitabil spre parodontită.

Parodontita: distrugerea silențioasă

Parodontita se caracterizează prin formarea de buzunare parodontale (spații anormale între gingie și dinte unde bacteriile proliferează) și pierdere progresivă a osului de susținere. Semnele avansate: retracție gingivală vizibilă, mobilitate dentară, apariția de spații între dinți care anterior nu existau, modificarea ocluziei (dinții „nu se mai închid la fel"), durere la masticație.

Cel mai periculos aspect al parodontozei este că nu doare în stadiile incipiente și medii. Mulți pacienți se prezintă la medic abia când dinții au mobilitate semnificativă, moment în care pierderea osoasă este substanțială.

Factori de risc

Pe lângă igiena orală deficitară, care este cauza principală, mai mulți factori cresc riscul de boală parodontală: fumatul (cel mai important factor de risc modificabil, crește riscul de 3-5 ori), diabetul (mai ales cel necontrolat), stresul cronic, predispoziția genetică, anumite medicamente care reduc fluxul salivar și modificările hormonale (pubertate, sarcină, menopauză).

Tratamentul bolii parodontale

Faza 1 — Igienizare și chiuretaj. Detartraj supra și subgingival, chiuretaj subgingival (curățarea mecanică a buzunarelor parodontale sub anestezie locală), instrucțiuni de igienă personalizate. Această fază este suficientă pentru cazurile ușoare și medii.

Faza 2 — Chirurgie parodontală. Pentru cazurile avansate, unde buzunarele parodontale depășesc 5-6 mm și nu răspund la chiuretaj, pot fi necesare intervenții chirurgicale: chirurgie cu lambou (accesare directă a rădăcinii pentru curățare sub vizualizare directă), regenerare osoasă ghidată sau grefe de țesut moale.

Faza 3 — Mentenanță. Poate cea mai importantă fază. După tratamentul activ, pacientul intră într-un program de mentenanță cu vizite la fiecare 3-4 luni. Parodontoza nu se vindecă — se controlează. Fără mentenanță riguroasă, recidiva este inevitabilă.

Legătura parodontoză — sănătate generală

Cercetările ultimelor decenii au demonstrat asocieri semnificative între parodontoză și bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, complicațiile sarcinii (naștere prematură, greutate mică la naștere) și chiar boala Alzheimer. Tratamentul parodontal nu este doar despre dinți — este despre sănătatea întregului organism.

Departamentul de parodontologie Smile4Life, Strada Exercițiu nr. 23, Pitești, oferă diagnostic complet, tratament non-chirurgical și chirurgical. Programare la 0721 474 944.